Budismul ZEN                                  O formă a budismului care a avut o influenţă covârşitoare asupra  a tot ce a însemnat cultură, artă, şi stil japonez, a fost BUDISMUL ZEN.             La origine, ceea ce avea să devină ZEN -ul japonez, a fost un curent budist indian, iniţiat de BODHIDHARMA(Budha), un călugăr care a introdus în China, în anul 527en tehnicile meditaţiei. Budha a fost şeful secţiei contemplative Dhyan (în chineză Chan, în japoneză Zenna sau Zen), cuvânt care are sensul de „CONCENTRAREA SPIRITULUI ÎN CALM”. Între 520 şi 525 el  sosit în China şi s-a stabilit la Nanjing. Aici a propovăduit Dhyana adică „INTUIŢIA” sau „MEDITAŢIA” Secţia avea ca principiu fundamental ideea că se poate ajunge la iluminare prin meditaţia favorizată de o anume poziţie, special aleasă, sau prin experienţa spirituală numită „SAMAONI”. Ca demonstraţie grăitoare Bodhidharma a avut tăria să stea aşezat cu faţa la un perete timp de nouă ani, până ce a socotit că  atins iluminarea. Pentru japonezii obişnuiţi cu un altfel de budism, „NOUTATEA” punctului de vedere ZEN a însemnat un fapt cu adevărat revoluţionar şi a deschis perspectiva abordării problemelor sufleteşti într-o perspectivă cu mult mai adecvată spiritului nipon. Budismul ZEN  reprezentat pentru japonezi momentul sincronizării din care a rezultat o religie foarte puţin înclinată spre religiozitate. ZEN –ul se potrivea, ca doctrină, clasei războinicilor aflată în ascensiune în perioada KAMAKURA. ZEN –ul nu recunoaşte nici o zeitate, nu încurajează nici un cult, nu crede în supravieţuirea de dincolo de moarte, nu recunoaşte nemurirea sufletului, cu alte cuvinte nu şi-a însuşit nimic din ceea ce caracterizează o religie în sensul firesc al cuvântului. Zen –ul încearcă să descifreze realitatea existentă dincolo de posibilităţile intelectule omeneşti de percepţie. Se afirmă că datele furnizate de facultăţile intelectuale ale omului, cuvintele folosite, gesturile explicative nu reuşesc decât să ofere o imagine foarte abstractă a realităţii. Imagine realităţii nu era decât o iluzie (MAYA) în întregime subiectivă, fără valoare obiectivă. Ca urmare, realitatea adevărată nu poate fi cunoscută decât pe alte căi, propriuzis prin iluminarea supremă, mijlocită de budism, dar mai ales prin practicarea specială a budismului ZEN constând în meditaţie, în renunţarea la recunoaşterea unei autorităţi sacre în bizuirea pe „DESCHIDEREA LARGĂ A OCHIULUI SPIRITUAL”   Ordinea universului   1.                 CEEA CE ÎNCEPE TREBUIE SĂ SE ŞI TERMINE. Totul se schimbă în mod constant şi există temporar până în momentul în care YIG(negativ) şi YANG(pozitiv), care constituie esenţa existenţei fizice, fuzionează din nou în energie (QI), infinitul absolut şi etern. 2.                 NIMIC ÎN LUME NU ESTE COMPLET YIG ŞI NIMIC NU ESTE COMPLET YANG. Chiar si doi electroni diferă între ei. 3.                 TOT CE ARE UN „ÎAINTE” TREBUIE SĂ AIBĂ ŞI UN „ÎNAPOI” DAR MAI ÎNTÂI APARE ZANG ŞI APOI APRE YIN. 4.                 MAI FRUMOS ESTE ÎNAINTE CARE ESTE YANG DECĂT ÎNAPOI CARE ESTE YIN. 5.                 YANG RESPINGE YANG ŞI YIN RESPINGE YIN 6.                 ÎN TIMP, ANTAGONISMELE DEVIN COMPLEMENTARE, YIN PRODICE YANG, YANG PRODUCE YIN. 7.                 YIN ÎN EXCES DEVINE YANG ŞI YANG ÎN EXCES DEVINE YIN. QI, infinitul absolut şi imobil a fost şi va fi întotdeauna, motorul schimbărilor neobosite pornind de la YIN la YANG şi de la YANG la YIN.         Teoremele lui YIN şi YANG   A.                TENDINŢE: Tot ceea ce este dens, solid, şi compact se află sub influenţa forţei centripete YANG şi are tendinţa de a coborî şi de a ocupa spaţiul ca o materie vizibilă. Ceea ce este rarefiat, fiind şi dilatat, având tendinţa de a se evapora de a pierde forma iniţială si de a deveni invizibil este caracteristic forţei centrifuge YIN. B.                FORME: Dimensiunile pe verticală a unui obiect este de natură YIN, iar pe orizontală de natură YANG. Limita exterioară, suprafaţa unui obiect este diminuată de forţa centrifugă deci este YIN. Centrul care se află sub influenţa forţei centripete este de natură YANG. C.                CONSISTENŢE: Un obiect moale la palpat indică o densitate mică de molecule deci este de tip YIN, contrar, consistenţei dure dictată de densitate mare de molecule specifică YANG D.                TEMPERATURI: O apăsare puternică sau o apăsare produc căldură sub influenţa forţei centripete, căldura fiind deci YANG, pe când încetinirea mişcării moleculare prin temperaturi joase este de tip YIN. E.                GREUTĂŢI: Obiectele grele se află sub influenţă gravitaţională mai puternică, având tendinţa de a coborî pe un nivel inferior, adică YANG, pe când obiectele YIN, moi uşoare au tendinţa de a evada şi de a se depărta de centru. F.                 CULORI: Pornind de la culoarea albă şi descompunând-o cu ajutorul unei prisme obţinem spectrul luminos alcătuit din 7 culori(roşu, orange, galben, verde, albastru, indigo, violet) În faţa culorii roşii simţim o impresie de căldură pentru că această culoare este YANG. Din contră, într-o cameră pictată în albastru sau indigo avem senzaţia de frig deoarece aceste culori conţin mai mult YIN. Rezumând putem spune că YIN are caracteristici frigul, pasivitatea, dilatarea, moliciunea, expansiunea şi fluiditatea iar YANG este reprezentat prin căldură, activitate, trăire, concentrare, contracţie şi soliditate. Fizic tot ceea ce conţine apă este mai mult YIN decât YANG şi deci evaporarea este un fenomen de tip YIN. Chimic toate substanţele ce conţin în proporţie mai mare azot, carbon litiu, arsen, sodiu, sunt mi mult YANG decât acele care conţin o cantitate mică din aceste elemente. În schimb componenţa de potasiu, sulf, fosfor, oxigen, indică YIN.       DESPRE TEOREMELE PRINCIPIULUI UNIFICATOR   1.                 Tot ce există în această lume conţine YIN şi YANG în proporţii diferite. 2.                 YIN şi YANG produc energia şi toate fenomenele. 3.                 Tendinţa YIN este de a respinge YANG şi de a se emancipa, tendinţa YANG este de a atrage şi de a stăpâni forţa YIN. Forţa ,repulsia şi atracţia între cele două sunt în funcţie de raportul dintre ele. 4.                 Neutralitate absolută şi echilibru perfect NU EXISTĂ între ele, datorită faptului că potenţialele lor sunt în continuă schimbare. 5.                 Macrocosmosul este YANG, microcosmosul este YIN. 6.                 Existenţa întunericului nu înseamnă lipsa luminii ci a razei de lumină. 7.                 Apa nu este mi YIN decât gheaţa. Apa reprezintă YIN la cel mi mic potenţial, iar gheaţa reprezintă YIN la cel mai mare potenţial. 8.                 Egalitatea în matematică se referă la calităţile numerelor pare sau impare. Cele impare sunt YANG ir cele pare sunt YIN. 9.                 Proprietăţile YIN derivă din raporturile sale cu YANG. 10.             Proprietate laturii stângi a obiectelor este de a fi YANG. La plante partea inferioară este YANG iar cea superioară este YIN. La minerale (ex. CO60) radioactivitatea este mai concentrată pe latura stângă. Electronul este YIN iar protonul este YANG. 11.             Prezentul nu poate întoarce săgeata TIMPULUI (mereu îndreptată în aceeaşi direcţie)dar ne permite să stabilim momentul care a trecut de cel care va veni, de la început(YANG) până la sfârşit (YIN), altfel zis să sesizăm mişcarea centrifugă a timpului (ceea ce vine este viitorul, necunoscut, până în momentul prezent deci de tip YIN). Ceea ce a trecut este cunoscut YANG. În concluzie dacă nu aţi văzut niciodată China, a dori s-o vezi presupune o acţiune viitoare care poate suferi modificări. Dacă aţi văzut-o ea reprezintă un trecut deci un fapt cunoscut. Pentru locuitorii săi, China reprezintă o realitate, prezentul. Deci timpul este efemer, insolubil şi are o puternică influenţă YIN. 12.             trebuie conservată energia YANG pentru a întării puterea simţurilor şi energia YIN pentru  dezvolta intuiţia, ce mai înaltă vibraţie a QI –ului izvorul înţelepciunii eterne.       Iroha uta   Iro wa neido Chirinuru o Waga yo tare zo Tsune naran Ui no okuyame Kyo koete Asakiyume miji Ei mo sezu.     Poezia alfabetului japonez   Culorile sunt îmbătătoare, Dar ele pălesc; În lume acesta a noastră Nimic nu e veşnic; Treci chiar azi muntele iluziei Şi nu vei avea parte De vise mărunte, Vei scăpa de beţie